Pentru informatii despre celelalte programe finantate de Uniunea Europeana in Romania, cat si pentru informatii detaliate privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, va invitam sa vizitati adresa web a Centrului de Informare al Comisiei Europene in Romania.

AVERTISMENT! Acest site web nu reprezinta in mod necesar pozitia oficiala a Comisiei Europene. Intreaga raspundere asupra corectitudinii si coerentei informatiilor prezentate revine initiatorilor site-ului web.

Vecinatatea contemporana
REMIX – O PERSPECTIVA SOCIOLOGICA
Ana Bleahu, Sociolog, Cercetator in cadrul ICCV, Academia Romana, Bucuresti
Excesele de azi corespund exceselor trecutului. Exista in Romania o suprapunere a unei traditii europene (cu accente orientale fara indoiala), a unuia dintre cele mai dure iopstaze ale totalitarismului din Europa de Est, si a unei explozii de energie contemporana. Cum se defineste noua vecinatate a Romaniei “Europene”?

REVITALIZAREA VECINATATII cARTier, proiect de regenerare urbana
Lector Dr. Matei Bejenaru, Curator, Artist vizual, Membru fondator al Asociatiei Vector, Iasi
Proiectul cARTier realizat de Asociatia Vector din Iasi a vizat reabilitarea pe plan cultural a cartierului Tatarasi din orasul Iasi. Printr-o serie de proiecte creative, interventii in spatiul public, ateliere de lucru, spectacole, expozitii etc. Membrii asociatiei si invitatii lor au reusit sa implice participarea activa a locuitorilor ceea ce a determinat o redefinire a profilului identitar al comunitatii cartierului.

VECINATATEA ACTUALA Media, adevarul public si comunitatile morale in romania de astazi
Conf. Dr. Florea Ioncioaia Facultatea de Litere, Universitatea „A. I. Cuza” Iasi
Expunerea de fata trateaza problema vecinatatii in era comunicarii media. Mai precis va incerca sa raspunda la intrebarea urmatoare: cum anume se schimba raporturile de vecinatate intr-o lumea a comunicarii mediate, a intilnirilor virtuale si a dezbaterilor morale intre anonimi? Mai functioneaza vecinatatea ca o instanta normativa in comunitatile date sau este nevoie de criterii noi, de alte norme si mai ales de o noua reconstructie a sensului notiunii de vecinatate? Astfel, pornind de la analiza vechiului concept de comunitate, in sensul utilizat altadata de F. Toennies, bazat pe opozitia dintre comunitate ( Gemeinschaft ) si societate ( Gesellschaft ), voi incerca sa vad in ce masura mai putem vorbi de comunitati (morale, elective, simbolice) astazi si care este rolul media in deconstructia/reconstructia acestora. Voi proceda asadar la o trecere in revista a reprezentarilor comunitariene contemporane, ca si asupra sensurilor vecinatatii pe care le implica acestea.

VECINATATEA – ALT FEL DE SPATIU Vecinatatea geografica – intre geometrie, regula sociala si sensibilitate
Prof Dr. Octavian Groza, Cuguat-TIGRIS, Departamentul de geografie, Universitatea „Alexndru Ioan Cuza” Iasi
In geografie, vecinatatea este duala, fiind incadrata conceptual de spatiul ca structura « tehnica » (structuri spatiale punctiforme, reticulare sau planiforme) si de spatiul ca obiect construit de actiunea umana (prin perceptie, conceptie sau practica). Ca structura « tehnica », vecinatatea genereaza polaritati si periferii, creeaza bariere, limite sau interfete, genereaza structuri de administrare, reprezinta vectorul principal pentru anumite procese spatiale (difuzii, tropisme...). Ca obiect construit, vecinatatea este consubstantiala locurilor, continand ideologii, credinte, mituri, irational sau rational, definindu-se in principal prin parametri subculturali. Pentru a complica si mai mult lucrurile, in geografie cele doua incadrari sunt interschimbabile, totul fiind o chestiune de scara...